Produse Producatori Branduri
Ghidul casei » Gradini si terase

Cum se face compostul

    Prin compostare se intelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si
fizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale de la starea lor initiala si pana ajung
in diferite stadii de humificare, specifice compostului.
 
    Procesul de descompunere este asigurat de milioanele de organisme microscopice (bacterii, fungi) care traiesc in materiile organice in descopunere, hranindu-se practic cu acestea si reciclandu-le astfel in mod natural, pana ce la final se obtine un material foarte valoros si bogat in nutrienti pentru fertilizarea solului, similar humusului.

    Procesele ce se desfasoara intr-o gramada de compost pot fi aerobe sau anaerobe. Ambele duc la acelasi rezultat final, dar cele anaerobe fac procesul sa fie mult mai lung si mai urat mirositor decat cele aerobe.

    Chiar daca suna complicat, nu este. Tot ce trebuie sa stiti sunt cateva principii simple si natura se va ocupa de restul. Descompunerea este un proces natural care are loc tot timpul in jurul nostru, iar unul dintre cele mai graitoare exemple de transformare a materiei este solul bogat si negru din padure.

    Ceea ce facem prin activitatile descrise in continuare, este sa grabim putin procesele guvernate de Mama Natura, dar rezultatele sunt identice sau chiar mai bune.

  
   
    Locul si aspectul


    Alegeti-va cu grija locul in care veti amenaja spatiul pentru crearea compostului, astfel incat sa imbinati functionalul si esteticul si sa nu va deranjati vecinii cu eventualele mirosuri. O zona mai retrasa este indicata pentru aceste activitati.

    Un alt aspect important este aerisirea: zona in care veti amplasa gramada de compost trebuie sa fie bine aerata. In acest sens, amplasarea intr-un spatiu deschis este mult mai buna decat amplasarea intre doua sau 3 cladiri apropiete, de exemplu.

    Nu il amplasati imediat langa constructii din lemn: umezeala compostului poate cauza umezirea si in timp mucegairea/putrezirea lemnului.

    Nici amplasarea intr-o zona in care soarele bate toata ziua nu este o idee buna, pentru ca prea multa caldura face ca apa sa se evapore prea repede din compost si procesul de productie fie va fi intrerupt, fie va trebui sa umeziti dvs in mod repetat compostul.

    Vasul/spatiul in care veti face compost este si el important. Nu folositi recipiente de plastic sau metal complet inchise, pentru ca aerul are un rol deosebit de important in procesul de productie. Daca va hotarati sa transformati vreun butoi/recipient de plastic sau metal in vas pentru compost, neaparat trebuie sa-i faceti gauri si tineti cont ca trebui sa poate fi miscat/rotit pentru a i se aera continutul.

    Compostul se poate produce in aproape orice fel de recipient care permite aerarea sau direct pe sol:
    1.    Puteti construi sau cumpara recipiente mobile, cum ar fi butoaiele rotative pentru aerarea facila a compostului
    2.    Construiti recipiente fixe, din materiale disponibile in curte, precum: plasa de sarma, scanduri de lemn si plasa de sarma,  parazapezi, paleti pentru transport-marfa.
    3.    Faceti pur si simplu o gramada de resturi vegetale - eventual delimitati spatiul pentru compost de restul curtii/gradinii cu jutorul unor scanduri sau bucati de tabla.
    4.    Incorporarea in sol: daca nu vreti sa faceti compost, fie din cauze estetice, fie pentru ca nu aveti suficienta materie prima, atunci ingropati pur si simplu resturile vegatale sau animale in sol, de fiecare data in alt loc, iar Mama Natura isi va face treaba.

    Aveti alaturat cateva idei de recipiente, precum si de idei de amenajare a locului pentru compost.

   

    Marimea
   
    Se considera ca marimea ideala a unei gramezi de material pentru compost trebuie sa fie unde in jur de 1 metru cub: o astfel de gramada este suficient de mare ca sa se “coaca” compostul cum trebuie si suficient de mica pentru a fi intoarsa si manevrata fara dificultate.

     Daca este vorba despre un recipient, atunci limita este volumul recipientului, insa aveti grija sa nu indesati materialele prea tare, pentru ca astfel nu va mai intra aerul necesar.

   

    Umezeala

    Microbii si bacteriile care fac toata treaba murdara in locul dvs pana la transformarea materiei organize in compost au nevoie de apa pentru a supravietui, dar este destul de dificil sa determinat cantitatea de apa ideala.
    Prea multa apa inseamna ca materia organica nu se va descompune, ci se va transforma intr-o mazga umeda si urat mirositoare, iar prea putina apa inseamna ca procesul de descopunere se va opri si nu veti obtine compost.

    Regula de baza este asta: cu cat puneti mai multa materie verde (iarba cosita, buruieni plivite, frunze cazute, resturi de legume/fructe), cu atat mai putina apa trebuie sa adaugati. Daca adaugati fan sau plante uscate, atunci inmuiati-le/stropiti-le cu apa, pentru a nu usca prea tare movila de compost. Gramada de compost trebuie sa fie umeda, nu uda.

    Daca precipitatiile sunt prea abundente, iar compostul se face in aer liber, incropiti un acoperis pentru compost, pentru a nu-l strica umezeala prea mare.

   

    Aerul

    Oxigenul este esential pentru multitudinea de microorganisme care ajuta la producerea compostului. Daca le veti oferi aer, ele se vor ocupa in continuare de restul procesului de fermentatie. Invartirea gramezii /vasului de compost are exact acest rol: de aerare. Invartiti-l cu regularitate si complet si veti obtine un compost de calitate intr-un timp mai scurt.

    Cel mai bun indicator al nevoii de oxigen este mirosul. Daca gramada/recipientul a inceput sa miroase, inseamna ca s-au declansat procesele de fermentatie anaerobe si compostul trebuie invartit.



    Temperatura

    Pe masura ce se hranesc, micro-organismele responsabile cu producerea compostului dvs, genereaza caldura, care creste temperatura gramezii de compost si grabeste procesul de descompunere. O gramada de compost care se transforma corepunzator, genereaza temperaturi maxime de 60-70°C. La aceste temperaturi inalte, majoritatea daunatorilor si bolilor plantelor puse la compost sunt distruse, asa ca nu se vor transmite noilor generatii de plante.

    In timpul coacerii materialul din compost se descompune si ocupa din ce in ce mai putin spatiu. O movila de compost isi poate reduce volumul cu pana la 70% in timpul coacerii.

    Pe parcursul coacerii compostului, temperatura variaza astfel:
-    In faza 1 temperaturile oscileaza intre 25-40°C si se datoareaza cresterii si devoltarii bacteriilor si inceperii procesului de fermentatie
-    In faza 2 deja sunt prezente bacterii, ciuperci si alte microorganisme, iar temperatura medie este de 50-60°C, descompunand celuloza, lignina si alte materiale rezistente. Limita superioara a temperaturilor este de 70°C si daca aceasta se mentine macar o zi, aveti garantia ca s-au distrus patogenii si substantele contaminante
-    In faza 3, care este faza de maturare, temperaturile se stabilizeaza  si se continua unele fermentatii, convertindu-se materialul degradat in humus, a carui temperatura este stabila.

  


    Adaugarea de material pe parcurs

    Cand adaugati material proaspat la compost, nu il turtiti si ingramaditi peste cel vechi, pentru ca astfel aerul  va iesi si se vor dezvolta cu precadere microbii si bacteriile anaerobe, care desi ajuta si ele la formarea campostului, procesul va fi mult mai lung si mai neplacut mirositor.

    Tot pentru a stimula procesul, materiile nou adaugate este mai bine sa fie tocate/maruntite.
Pentru a pastra echilibrul materialelor active, de fiecare data cand adaugati resturi de legume si fructe, adaugati o cantitate similara de frunze sau iarba.


    Ingredientele

Ingredientele ideale sunt materialele organice provenite din gradina, bucataria si eventual sera dvs:

Materiale cu continut mare de carbon (C)

Cenusa / lemn
Coaja de copac
Ambalaje de carton maruntite si ziare/hartii tocate (maxim 10%)
Coceni de porumb – taiati marunt
Resturi de fructe
Frunze uscate
Coji de arahide/nuci
Muschi de copac
Ace de brad
Rumegus
Resturi/tulpini de plante, precum rugii de fasole, mazare, pepene, castravete, lujeri de flori
Paie
Tulpini/frunze de legume
 
Materiale cu continut mare de azot (N)
Lucerna
Alge / faina de alge
Trifoi
Boabe/zat de cafea
Resturi de mancare
Iarba taiata
Fan
Taieturi din gardul viu
Balegar
Resturi/coji de legume si fructe
Buruieni *
Sange / faina de oase

* NU puneti in compost semintele de buruieni, pentru ca o parte dintre aceste semnite pot supravietui procesului de productie a compostului, daca temperaturile nu vor atinge 70°C in timpul coacerii.


    Evitati sa puneti in compost
  
    -    Cenusa de carbune – riscanta deorece poate contine cantitati mari de sulfur si fier, ce pot dauna plantelor
    -    Hartia colorata (revistele) – anumite vopsele de tipografie contin metale grele si alte materiale toxice
    -    Plante bolnave – doar cele mai inalte temperaturi de compostare distrug toate bolile plantelor. De aceea, pentru a nu risca sa le transmiteti la urmatoarele generatii, evitati sa puneti plante bolnave in compost.
    -    Materiale anorganice – nu se vor descompune. Nici lemnul prelucrat chimic nu este sigur, datorita substantelor incorporate.
    -    Carne, oase, peste, grasimi, lactate – Supraincalzesc compostul si deregleaza procesele de productie. In plus, atrag animalele hoinare si miros foarte urat.
    -    Fecale de pisica/caine – nu sunt indicate pentru ca pot contine paraziti ce se pot raspandi prin invartirea si manuirea compostului
    -    Chimicale – anumite chimicale pentru gradina (ierbicide/pesticide) – pot degrada procesul de formare a compostului si pot chiar sa ramana intacte in compostul format, afectand generatiile urmatoare de plante. In plus, prin adaugarea de astfel de substante, compostul dvs nu va mai fi 100% natural.


    Grabirea procesului

    Compostul se descompune cel mai rapid la temperaturi intre 50 si 70°C, deci cau cat temperatura este mai apropiata de acestea, cu atat compostul se va coace mai repede.

    Puteti grabi procesele astfel:
    1.    Taiati cat mai marunt toate ingredientele si astfel faceti mai usoara macerarea lor de catre bacterii.
    2.    Invartiti compostul cat mai des si mai bine.
    3.    Cand adaugati material nou la gramada de compost, incercati sa adaugati o cantitate mare o data, atfel compostul se va incalzi mai tare si se va coace mai repede.
    4.    Gramada de compost sa nu fie amplasata intr-o zona umbrita permanent: caldura intensifica procesele de descompunere.


    Activatorii

    Activatorii sunt acele substante care contribuie la producerea compostului/descompunere cu cantitati mari de azot, cu microorganisme, sau cu ambele.

    Activatori pot fi: balegar vechi, lucerna macinata, compost care nu si-a incheiat procesul de efrmentatie, alge, faina de alge sau alte plante de apa.
    Alt material ajutator poate fi cenusa de lemn, mai ales daca ati pus in compost materiale  cu aciditate ridicata precum acele de brad si frunzele de stejar, pentru ca cenusa de lemn regleaza nivelul PH-ului.

    Pentru dirijarea compostarii si imbunatatirea calitatii produsului final se mai pot adauga:
    -     carbonat de calciu - pentru corectarea deficitului de calciu si corectarea reactiei
acide;
    -    sange si faina de coarne pentru a asigura azotul in absenta gunoiului de grajd;
    -    faina de oase - pentru corectarea deficitului de fosfor si calciu;
    -    solul argilos sau argila pura - pentru a imbunatati formarea compusilor argilohumati,
pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase;
    -    gips - pentru imbunatatirea texturii solului;
    -    roca fosfatica macinata - pentru eliberarea lenta a fosforului;
    -    nisip si pulbere grosiera de granit (in cantitati mici) – pentru reducerea texturii prea
argiloase si imbunatatirea drenajului;
    -    faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si microelemente;
    -    roci macinate ori pudra - pentru asigurarea microelementelor saui argilei si pentru reducerea mirosurilor neplacute, imbunatatire formarii humusului si drenajului.


    Proportia C:N (Carbon : Azot)

    Materia organica este formata dintr-o proportie insemnata de carbon si o proportie mai mica de azot (nitrogen).
    Pentru a obtine cel mai bun compost, amestecul intial trebuie sa contina procentul corect de carbon pentru energie si de azot pentru productia de proteine.
    S-a dovedit stiintific ca cel mai bun compost se obtine daca proportia carbon – azot este initial: 25-30 parti carbon la 1 parte azot.
    Daca proportia este prea mare, atunci descompunerea se va produce mult mai lent din cauza carbonului in exces. Daca proportia este prea mica, veti capata o gramada de resturi mirositoare din cauza azotului in exces.
    Produsul final ideal va avea o proportie C:N de 15:1.

    Proportii prea mari C:N pot fi coborate prin adaugarea de iarba proaspat cosita sau balegar. Proportii prea mici C:N pot fi ridicate prin adaugarea de hartie tocata, frunze uscate sau bucatele de lemn.


    Produsul finit

    Compostul este gata atunci cand este maron inchis / negru intens, usor, sfaramicios si nu se pot distinge in el nici unul dintre ingredientele originale.
    Mirosul sau este usor dulceag si seamana cu cel al pamantului proaspat sapat. Daca se mai simte vreun miros neplacut, atunci compostul nu este gata.
    Perioada de timp in care se coace nu este intotdeauna aceeasi: poate dura undeva intre 3 si 12 luni  sau mai mult. Perioada de timp variaza functie de vreme, compozitia gramezii, cat de fin au fost taiate ingredientele, cat de des a fost intors, etc.


    Beneficiile utilizarii compostului

    -    Contine nutrienti esentiali pentru dezvoltarea plantelor domestice, precum azot, fosfor si potasiu, dar de micronutrienti, precum cobalt, cupru, iod, fier, magneziu si zinc. Cu cat este mai mare varietatea de ingrediente folosite la compost, cu atat mai multi nutrienti veti obtine la final.
    -    Nutrientii din compost sunt eliberati in sol atunci cand plantele au mai multa nevoie de ei: primavara, cand plantele sunt inca mici si temperaturile mai scazute, microroganismele din compost elibereaza cantitati mici de nutrienti. Vara, cand temperaturile sunt mari si plantele cresc rapid, microorganismele lucreaza si ele mai intens si elibereaza nutrienti mai multi.
    -    Materia organica din compost, impreuna cu particulele de sol (nisip, aluviuni, argila) formeaza un fel de boturi/bulgari mici. Solul cu bulgari este una dintre cele mai apreciate structuri de sol: nu este nici sfaramicios ca nisipul, nici lipicios ca argila. Bulgarii inmagazineaza apa si o elibereaza treptat pentru plantele dvs. Apa care nu poate fi retinuta, va fi drenata spre straturile inferioare ale solului. In plus, prin formarea bulgarilor se formeaza si mici pungi de aer la radacinile plantelor, esential si el pentru dezvoltarea radacinilor.
    -    Imbunatateste capacitatea de retinere a apei in sol. Compostul poate retine pana la de 200 de ori mai multa apa decat greutatea sa uscata, comparativ cu solul neimbogatit.
    -    Atrage insecte, larve, viermi de pamant si microorganisme, care contribuie la formarea, aerarea  si imbogatirea solului in mod natural.
    -    Neutralizeaza o parte dintre toxinele si metalele din sol si impiedica astfel ca acestea sa fie preluate de catre plante.
    -    Temperaturile ridicate ucid semintele de buruieni prezente in gramada intiala e compost fie sub forma de plante, fie sub forma de gunoi de grajd si impiedica astfel inmultirea buruienilor
    -    Prin folosirea compostului veti folosi mai putine (sau deloc) ingrasaminte chimice si impiedicati astfel trecerea chimicalelor in panza freatica sau in legume/fructe.
    -    Actioneaza ca o bariera anti-pH: devoltarea plantelor astfel protejate nu mai depinde de pH-ul solului, pentru ca microorganismele din compost modifica pH-ul solului prin digerearea materiei organice. PH-ul solului pote fi modificat si de catre om, prin adaugarea de compost facut cu precadere din materiale acide, precum frunze de stejar sau fag, rumegus sau ace de pin.


    Dezavantajele utilizarii  compostului

    -    Presupune blocarea unei parti din curtea/gradina dvs pentru aceasta activitate
    -    Este posibil sa apara mirosuri – fie la inceputul perioadei de fermentare, fie pe parcurs, daca compostul nu a fost aerat corespunzator.
    -    Vremea rece poate prelungi compostarea prin scaderea temperaturii si cresterea umiditatii. Prezenta zapezii in catitati mari si pentru perioada lungi poate chiar bloca procesul de compostare pana la aparitia vremii calde.


    Cum se foloseste compostul

    Compostul se poate adauga in orice perioada a anului, peste solul sapat. Nu este neaparata nevoie sa-l amestecati cu acesta, pentru ca ramele, larvele si alte creaturi din sol vor contribui la incorporarea lui din plin.
    Imprastierea la suprafata solului ajuta si la retinerea umezelii. Se considera ca stratul cel mai usor asimilabil de catre sol trebuie sa aiba 3 – 5 centimetri grosime.
   
 Vedeti si Cum construim o casuta pentru pasari, Cum construim o fantana arteziana, Tocatoare resturi vegetale.
 
  


Publicat in data de: 2010-08-25 12:28:51
Citeste si
Cele mai citite
Nou in site
Agralim


Mestesuguri

Mestesuguri

Tendinte

Tendinte

Descopera

Descopera
Follow Us
  • Facebook
  • Follow @Sporulcasei
  • Google+
  • RSS
Newsletter
Nume:
Email: